Emotional Inteligent

MASURA A INTELIGENŢEI: EQREVANŞA SENTIMENTELOR ASUPRA INTELIGENŢEIsauADEVĂRATA MĂSURĂ A INTELIGENŢEI: E.Q.Este foarte interesant că, deşi au diplome echivalente ca valoare,unii se tîrăsc în slujbe umile, în timp ce alţii fac salturiimpresionante în drumul lor către succes. Cum se explică faptul căunii care dovedeau în copilărie o inteligenţă vie şi promiteau foartemult, au eşuat pînă la urmă în mediocritate, iar alţii, care nu sedistingeau prin nimic deosebit, au reuşit în viaţă? De ce sînt cupluricare se ceartă şi apoi se despart, şi perechi care, deşi se maiconfruntă cu tensiuni, nu se destramă şi chiar sînt fericite?Răspunsul la toate aceste întrebări ţine cont de faptul că noi"decidem şi gîndim sub influenţa sentimentelor", după cum ne sugereazăDaniel Goleman, psiholog la Harvard.Adevărata măsură a inteligenţei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientulemoţional. "Marea revoluţie a anilor 2000 constă în revanşasentimentelor asupra inteligenţei", ne asigură Daniel Goleman încartea sa celebră deja în Statele Unite ale Americii, "EmotionalIntelligence".În prezent, cînd ne referim la inteligenţă, înţelegem cel puţin două lucruri:intelectul (IQ) şiinteligenţa emoţională (EQ)."În mod tradiţional, puterea creierului este dată de IQ, însă cu cîtlumea devine mai complexă, inteligenţa emoţională trece pe primulplan" (Daniel Goleman).O persoană inteligentă emoţional este abilitată în patru domenii:identificarea emoţiilor, înţelegerea emoţiilor, reglarea emoţiilor şifolosirea emoţiilor.În viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenţa emoţională esteformată din cinci factori: cunoaşterea propriilor emoţii, managementulemoţiilor, motivare, recunoaşterea emoţiilor la alţii (empatie) şirelaţiile interpersonale.Iată o comparaţie între IQ şi EQ.Intelectul - IQ (capul)ne ajută să facem socoteli;ne ajută să procesăm informaţii;se bazează pe logică;ne ajută să rezolvăm probleme;ne ajută să reuşim la şcoală;în decursul vieţii IQ-ul este relativ constant;Inteligenţa emoţională - EQ (inima)ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi să ne motivăm;ne ajută să luăm decizii (fără emoţii nu poate fi luată nici o decizie);ne ajută să comunicăm şi să ne înţelegem mai bine cu alţi oameni şi săconstruim relaţii puternice, care durează;ne ajută să ne transformăm;ne ajută să învăţăm din experienţă;ne ajută să fim creativi;ne ajută să reuşim la locul de muncă şi în viaţă.Dezavantajele intelectuluifuncţionează bine doar cînd sîntem calmi;funcţionează încet, sau în orice caz mai încet decît inteligenţaemoţională; din această cauză nu ne putem baza pe IQ atunci cînd neaflăm în situaţii critice sau cînd trebuie să luam rapid decizii;este un predictor slab al succesului nostru în viaţă; (însă un bunpredictor al succesului nostru în şcoala tradiţională);rămîne relativ constant toata viaţa.Avantajele inimiifuncţionează bine în orice situaţie;functionează rapid, sau în orice caz mai repede decît IQ-ul; dinaceastă cauză ne putem baza pe EQ cînd ne aflăm în situaţii criticesau cînd trebuie să luăm rapid decizii;este un predictor puternic al succesului nostru în viaţă;poate creşte, chiar foarte mult.Iată un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustrează diferenţadintre intelect şi inteligenţa emoţională: Doi copii se plimbauprintr-o pădure. Unul din ei era foarte bun la învăţătură, premiant,foarte apreciat de adulţi (IQ). Celălalt era un şmecheraş, slab laînvăţătură, dar foarte descurcăreţ în viaţa de zi cu zi (una dincaracteristicile persoanelor inteligente emoţional). Celor doi copiile iese un urs în faţă. Primul face repede nişte calcule şi ajungedezamăgit la concluzia că nu poate scăpa cu fuga din faţa ursului.Celălalt, foarte calm, se apleacă, îşi verifică pantofii şi îşistrînge mai bine şireturile. Primul, foarte trist, îi spune că a facutcalcule şi nu au nici o şansă să scape de urs dacă o iau la fugă. Celde-al doilea îi răspunde, cu acelaşi calm: "Te-nşeli! Tot ce trebuiesă fac este să fiu cu un pas înaintea ta." (păstrarea calmului şimintea limpede în situaţii critice, sînt alte două caracteristici alepersoanelor inteligente emoţional).Bell Labs, Centrul de cercetare pentru înalta tehnologie al luiA.T.&T., gigantul telecomunicaţiilor din SUA, a apelat la Golemanpentru a testa angajaţii care se dovediseră foarte eficienţi.Rezultatul: cei mai valoroşi cercetători nu aveau un I.Q. foarteridicat sau diplome dintre cele mai prestigioase. Erau însă persoanefoarte echilibrate din punct de vedere emoţional, capabile să facăfaţă cu succes momentelor de criză.Cercetarile au arătat că succesul nostru la locul de muncă sau înviaţă depinde 80% de inteligenţa emoţională şi doar 20% de intelect.În cazul liderilor, inteligenţa emoţională contribuie cu pînă la 90%la succes. Asta nu înseamnă că rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ulcontinuă să fie important, dar nu cel mai important. Creierul omului,înainte de toate, este făcut ca să iubească.De altfel, viaţa şi experienţa fiecărui individ arată că, spredeosebire de IQ, care nu se schimbă mai deloc după adolescenţă,inteligenţa emoţională este, în mare parte, învăţată, şi continuă săse dezvolte pe măsură ce înaintăm în vîrstă şi învăţăm să cunoaştememoţiile şi sentimentele şi să le utilizam pozitiv. Poate că nuîntîmplător se vorbeşte în popor de maturizare, care, în fond, estepotenţialul pe care-l dobîndim de a învăţa abilităţile practice bazatepe componentele EQ.Aceasta este marea revoluţie a anilor 2000: supremaţia trăirilorsufletesti care ia locul spiritului materialist, al gîndirii reci, algestiunii şirurilor de cifre, al statisticilor şi deciziilor luate desus. Adevăratele valori se dovedesc a fi: intuiţia, blîndeţea,simpatia, puterea de concentrare, înţelegerea, empatia.Viitorul aparţine pe deplin E.Q.-ului.